Un grup de oameni porniti să îi ajutăm pe cei
prinși în dependențe.
La ACOPO, ne dedicăm sprijinului și reintegrării persoanelor afectate de diverse tipuri de dependențe. Ne propunem să oferim nu doar suport psihologic și medical, dar și resurse sociale și profesionale pentru a ajuta aceste persoane să-și reconstruiască viețile. Într-o lume în care dependențele pot distruge familii, cariere și destine, misiunea noastră este să fim un far de speranță și recuperare. Credem cu tărie că nimeni nu ar trebui să fie lăsat singur în această luptă. Prin programele noastre de consiliere, tratament medical și reabilitare, ne asigurăm că fiecare persoană care ne trece pragul primește ajutorul necesar pentru a se elibera de dependențele sale. Misiunea noastră este să promovăm un mediu sigur și încurajator, unde vindecarea este posibilă, iar sprijinul comunității joacă un rol crucial.
Realitatea Noastra
Alcool
Situația din România:
România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană la consumul excesiv de alcool, cu 35% dintre adulți care declară că beau în exces cel puțin o dată pe lună. Conform unui raport al Ministerului Sănătății, aproape 10% din decesele anuale sunt atribuite consumului de alcool. Acest lucru include nu doar afecțiuni cronice, cum ar fi ciroza hepatică sau bolile cardiovasculare, ci și accidente rutiere și violența domestică. În plus, România are o rată îngrijorătoare de consum de alcool în rândul minorilor, cu mulți tineri devenind dependenți de la vârste extrem de fragede.
Situația la nivel global:
La nivel mondial, alcoolismul este responsabil pentru aproximativ 3 milioane de decese pe an, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ceea ce reprezintă 5.3% din toate decesele globale. Țările din Europa de Est, precum Rusia și Belarus, raportează niveluri extrem de ridicate de consum per capita, cu consecințe devastatoare asupra sănătății publice. În aceste țări, alcoolismul este asociat cu o speranță de viață mai scăzută, decese premature, și un impact economic negativ asupra productivității naționale. Alcoolismul este, de asemenea, un factor major în creșterea ratelor de sărăcie și instabilitate socială.
Impactul asupra sănătății:
Pe lângă afectarea ficatului și sistemului cardiovascular, consumul cronic de alcool crește riscul de cancer, în special cancerul la ficat, gât și esofag. În România, consumul abuziv de alcool este o cauză principală a cirozei hepatice, o boală care duce la aproximativ 5.000 de decese anual. În plus, alcoolismul este frecvent asociat cu afecțiuni mentale, precum depresia și anxietatea, și contribuie la un număr semnificativ de sinucideri.
Droguri
Situația din România:
În România, consumul de droguri a crescut rapid în ultimele două decenii, afectând în special adolescenții și tinerii adulți. Conform Agenției Naționale Antidrog, 20% dintre tinerii români au consumat cel puțin o dată droguri ilicite, cele mai frecvente fiind cannabisul, urmat de ecstasy și cocaină. Vârsta medie de inițiere în consumul de droguri este de 12-13 ani, ceea ce indică o problemă gravă de accesibilitate la substanțe ilicite pentru tineret. Festivalurile mari de muzică, cum ar fi Electric Castle și Untold, au devenit puncte de acces pentru consumul recreațional de droguri, creând un mediu în care experimentarea poate duce la dependență pe termen lung.
În multe cazuri, consumul ocazional de droguri recreaționale devine o dependență cronică, cu efecte devastatoare asupra sănătății fizice și mentale ale persoanei. Organizații precum ACOPO se concentrează pe prevenirea acestor dependențe și pe intervenții timpurii pentru a ajuta tinerii să iasă din acest ciclu periculos.
Situația la nivel global:
Conform datelor Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), peste 275 de milioane de oameni la nivel global au consumat droguri cel puțin o dată în ultimul an. 36 de milioane de oameni suferă de tulburări grave legate de consumul de droguri, inclusiv dependențe de opioide, amfetamine și substanțe psihoactive noi. În Statele Unite și Canada, criza opioidelor a devenit una dintre cele mai grave epidemii moderne, cu peste 70.000 de decese anuale cauzate de supradoze de opioide, iar cocaina și metamfetaminele rămân probleme semnificative în multe alte regiuni din lume.
Europa se confruntă în mod constant cu traficul și consumul de cannabis și cocaină, iar în America Latină, războaiele legate de droguri au condus la violență, instabilitate politică și moarte. Global, dependența de droguri reprezintă o problemă de sănătate publică cu impact social, economic și moral profund.
Impactul asupra sănătății și economiei:
Pe lângă riscul de supradoză și decesele asociate, consumul cronic de droguri duce la afecțiuni de sănătate pe termen lung, cum ar fi hepatita C, HIV și tulburările mintale severe, inclusiv psihozele induse de droguri. În România, costurile tratamentelor pentru dependența de droguri, combinate cu pierderile economice cauzate de productivitatea scăzută și absenteismul la locul de muncă, au un impact semnificativ asupra bugetului național.
Jocuri de noroc
Situația din România:
Dependența de jocurile de noroc a devenit o problemă invizibilă, dar semnificativă, în România, unde accesul la săli de jocuri este extrem de facil. Numărul sălilor de jocuri de noroc a depășit în multe orașe cel al farmaciilor, iar impactul asupra societății este devastator. Aproximativ 15% dintre români recunosc că au avut probleme cu jocurile de noroc, în special la pariuri sportive și păcănele.
Problema este agravată de promovarea agresivă a câștigurilor ușoare prin publicitate constantă, ceea ce atrage grupuri vulnerabile, inclusiv tineri și persoane cu venituri scăzute. Mulți jucători ajung să își piardă economiile și să se confrunte cu falimentul personal, fiind în imposibilitatea de a-și întreține familiile. Dependenta duce la izolare socială, depresie și, în unele cazuri, chiar la suicid.
Situația la nivel global:
Dependența de jocurile de noroc afectează aproximativ 2.3% din populația globală, ceea ce reprezintă aproximativ 160 de milioane de oameni. Țările precum Australia, Regatul Unit și Statele Unite au raportat creșteri semnificative ale dependenței de jocuri de noroc, în special în rândul tinerilor. În Australia, rata pierderilor financiare cauzate de jocurile de noroc este una dintre cele mai ridicate din lume, iar impactul asupra sănătății mintale și economiei este semnificativ, cu multe persoane ajungând să se confrunte cu falimentul și cu probleme mentale severe.
Impactul social și economic:
În România, efectele sociale ale dependenței de jocurile de noroc sunt grave. Peste 30% dintre cei care caută ajutor pentru dependența de jocuri de noroc au datorii care depășesc 10.000 de euro, ceea ce contribuie la falimente personale și destrămarea familiilor. Problemele financiare duc adesea la infracțiuni, cum ar fi frauda și furtul, pentru a finanța obiceiul de joc.
Obezitate
Situația din România:
Aproximativ 40% dintre copiii din România suferă de obezitate, iar 60% dintre adulți se confruntă cu probleme legate de greutate. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la obezitatea infantilă, cu un număr alarmant de tineri care se confruntă cu probleme de greutate de la vârste fragede. Această epidemie de obezitate afectează profund sistemul de sănătate românesc, crescând costurile pentru tratarea bolilor cronice precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și afecțiunile cardiovasculare.
Pe lângă impactul asupra sănătății fizice, obezitatea are consecințe grave asupra sănătății mintale, în special în rândul adolescenților, care se confruntă cu stigmatizare, izolare socială și depresie.
Situația la nivel global:
La nivel mondial, 1.9 miliarde de adulți sunt supraponderali, dintre care 650 de milioane sunt obezi, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Obezitatea infantilă este, de asemenea, o problemă majoră, afectând peste 340 de milioane de copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani. Țări precum Statele Unite, Mexic și Arabia Saudită se confruntă cu rate alarmante de obezitate, generând costuri medicale de miliarde de dolari anual.
Impactul asupra sănătății și economiei:
Obezitatea contribuie la o creștere semnificativă a numărului de cazuri de boli cronice și scade productivitatea economică la nivel global. În Statele Unite, costurile asociate cu obezitatea ajung la 190 de miliarde de dolari anual, ceea ce reprezintă aproximativ 21% din cheltuielile medicale totale. În plus, pierderile de productivitate cauzate de afecțiunile legate de obezitate afectează în mod direct creșterea economică.
